Iată că sfârșitul de an ne prinde cu papilele tot prin Moldova, dar de data aceasta la Cotnari. Întâlnirea a fost organizată, după cu se știe deja, de către Asociația Bloggerilor Olteni și dicționarculinar.ro. Unde? La deja cunoscutul restaurant C House Milano, care s-a dovedit din nou a fi o gazdă foarte primitoare pentru veselul nostru grup.

Deși în ultimele luni de periplu vinicol nu ne-au ajuns în pahare Dealurile Olteniei, nu am prea avut timp să ne fie dor de vinul de acasă, în octombrie ne-am plimbat la propriu prin Dealu Mare (vezi Evadare cu clasa în Dealu Mare), în noiembrie am vizitat Huși-ul și de aici am auns în decembrie la Cotnari… Vehiculul ultimelor doua excursii a paharul, cel care a mediat relația noastră cu locul zamislirii licorilor. 😊

Pentru mine Cotnari înseamnă AMINTIRI, Cotnari=Grasă de Cotnari și, de fapt, nu a fost o singură Grasă, au fost două. Prima a reprezentat începutul aventurii noastre în lumea vinului, iar cea de a doua, un vin de colecție din anul 1984, a transformat Crăciunul din 2012 în ceva MEMORABIL.

Au urmat alte „Corpolente”, 2000, 1989, alte 1989, alte 1984, chiar și un 1979. Îmi aduc aminte că atunci parcă aveam linie directă cu Cotnari-ul. Spre surprinderea mea, Narcis avea în arhiva lui ceva poze cu etichete. 😊

Acum că tot am deschis discuția despre Grasa de Cotnari, știați că există trei teorii legate de originea acestui soi?

Prima este cea conform căreia Grasa s-a născut în inima Daciei, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia și de aici a ajuns ulterior la Cotnari. Tot de la Alba a plecat, dar spre Ungaria de această dată, soiul numit acum Furmint, blazonul și mândria Tokaj(i)-ului.

Teoria originii comune a celor două soiuri este plauzibilă având în vedere o serie de caracteristici morfologice asemănătoare, dar și faptul că cele două soiuri se mai găsesc și astăzi răspândite în plantațiile viticole din Alba Iulia.

A doua teorie este aceea că Ștefan cel Mare, după o întâlnire cu Matei Corvin, a adus la Cotnari soiul Furmint din Ungaria, iar Grasa de Cotnari ar fi o variantă a acestuia.

A treia teorie este că soiul Grasă se cultiva pe teritoriul actual al podgoriei Cotnari înainte de domnia lui Alexandru ce Bun, deci nu prea avea cum să-l aducă Ștefan cel Mare.

Dincolo de aceste teorii privind originea, important este faptul că Grasa de Cotnari  este un vechi soi autohton și o mândrie pentru viticultorii români. În toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită și ”putregaiul nobil”, se întâlnește frecvent pe strugurii de Grasă de Cotnari. Aceasta provoacă stafidirea boabelor prin eliminarea apei din miez și creșterea cantității de zaharuri, fenomen cunoscut sub numele de botrytizare. În astfel de ani producția de struguri la hectar este foarte mică, însă calitatea este excepțională. Cea mai mare cantitate de zaharuri de până acum, 520 g/l, a fost acumulată în anul 1958.

Podgoria Cotnari înseamnă tradiție și excelență în meșteșugul vinificării, context în care Casa de Vinuri Cotnari încearcă o nouă abordare ce permite inovația, vine cu noi interpretări date soiurilor autohtone, interpretări care ar putea apropia și tinerii de vasta lume a vinului.

Joi, 15 decembrie 2022, alături de Mădălina Croitoru, reprezentant al Casei de Vinuri Cotnari, am avut plăcerea să descoperim vinurile din gama Naiv.

Casa de Vinuri Cotnari a luat ființă în anul 2007, ca proiect al celor de la Cotnari S.A.. Acum au aproximativ 300 de hectare de viță de vie plantate doar cu soiuri românești: Fetească albă, Tămâioasă românească, Grasa de Cotnari, Busuioacă și Fetească neagră. Din portofoliul Casei de Vinuri Cotnari mai fac parte două crame: Crama Vlădoianu, dotată cu tehnologie de ultimă generație, și Crama Axinte, recent achiziționată, în prezent aflată în proces de retehnologizare, aici urmând a se produce vinurile albe și spumantele.

La Casa de Vinuri Cotnari se simte energia tinerilor, o energie creatoare care a impus tradiționalului o nouă viziune, un alt mod de abordare a acelorași soiuri de struguri. După Colocvii, gama NAIV este un alt pas important pe traseul schimbării. Etichetele acestei game reproduc tablouri realizate de către Bianca Culuș, o artistă ce aparține noului val de tineri creatori din domeniul artelor plastice, etichete pe care le percep ca pe o re-interpretare a artei naive prin ochiul și mâna omului instruit.

Joi seara ne-am bucurat de următoarele asocieri:

• NAIV Busuioacă de Bohotin alături de  British Cheddar Delaco DʹExceptie
• NAIV Tămâioasă românească împreună cu Emmentaler Delaco
• NAIV Grasă de Cotnari și Havarti
• NAIV Fetească neagră cu Grana Padano Delaco DʹExceptie

Mădălina Croitoru a povestit vinurile, ne-a purtat cu dezinvoltură prin labirintul de arome, oferindu-ne în același timp și o serie de informații tehnice, ceea ce a dovedit încă o dată faptul că, la Casa de Vinuri Cotnari, excelența vizează toate planurile.

NAIV Grasă de Cotnari 2021, limpede, strălucitor, sec, 13,5% vol. alc., baricat 3 luni, a fost o surpriză pentru mine, o interpretare modernă a unui strugure cu foarte multă tradiție. Aromele fine de petale de trandafir și fagure ne-au bucurat simțul olfactiv, în schimb gustul a fost dominat de note ierboase. Vinificată în sec, Grasa de Cotnari din gama NAIV s-a dovedit a fi partener de nădejde al brânzei daneze Havarti.

Despre brânzeturi a vorbit cu pasiune Daniel Botea.

Grasa de Cotnari s-a dovedit a face casă bună și cu pastele Bolognese sau pizza quattro formaggi (da, nu m-am putut abține, am gustat și de la vecini 😊).

În loc de încheiere, trebuie să vă spun ca anul 2022 a fost, pentru mine, un an bogat în experiențe olfacto-gustative vinicole.

Vă doresc un 2023 plin de evenimente/vinuri memorabile și de prieteni alături de care să vă bucurați!

Sărbători fericite!