Filosofia Vinului

încă un site cu (dragoste de) vin

3 octombrie 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #45

Și a venit toamna… după o vară fierbinte, ne-am întors la ceea ce ne place să facem: să degustăm vin! Cei care ne cunosc vor cârcoti. Da, este adevărat, nici în vară nu ne-am oprit din degustat dar, acum, am reluat evenimentele alături de Asociația Blogerilor Olteni și dicționarculinar.ro. Joi, 29 septembrie 2022, la Ribs House, a avut loc cea de-a 45-a ediție a evenimentului cu vinuri de la Sâmburești!

Vinurile de Sâmburești sunt ca o reîntoarcere la origini, sunt un reper de unde începi să cauți! Documentele istorice spun că la Sâmburești se făcea vin de la 1638, și probabil unul bun, având în vedere că de-a lungul vremii moșia a fost în stăpânirea unor boieri de seamă ai Tării Românești.

La începutul secolului XX proprietarul podgoriei de la Sâmburești este Vintilă Brătianu, cel care a avut inspirația să-l angajeze pentru refacerea viilor pe inginerul francez August Joseph Ville și să-i urmeze sfaturile.  Este momentul în care se plantează Cabernet Sauvignon, Merlot, iar in 1926 vine și prima recunoaștere a vinurilor obținute aici prin Medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris.

Viața merge mai departe, urmează perioade mai bune sau mai rele pentru podgoria Sâmburești dar, la începutul secolului XXI, Viti-Pomicola Sâmburești este preluată de către Holding-ul Valvis. La fel ca în urmă cu o suta de ani, este adus un viticultor francez, Pierre-Marie Guillaume, care se ocupă de replantarea celor peste 300 Ha de vie ce se întind pe teritoriul a trei comune din județul Olt: Dobroteasa, Sâmburești și Vitomirești.

Poziționarea podgoriei Sâmburești în partea sudică a țării, la 44°45” latitudine nordică și 24°48″ longitudine sudică, o face să aibă o așezare privilegiată între dealurile getice și colinele din jumătatea sudică a Piemontului Cotmeana.

Este bine de știu că la Sâmburești, Cabernet Sauvignon-ul este la el acasă! Vinurile obținute au robustețe, vigoare, caracter ferm și personalitate.

Astăzi, în podgorie, se cultivă atât soiuri internaționale ca: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet Sauvignon, cât și soiuri autohtone cum sunt: Fetească albă, Fetească regala sau Fetească neagră. Domeniile Sâmburești comercializează în prezent trei game de vinuri: Sâmburel de Olt, Domeniile Sâmburești și Chateau Valvis. Joi am avut plăcerea să degustăm vinuri din gama Domeniile Sâmburești ce au fost asociate cu succes cu brânzeturi de la Delaco și, în funcție de inspirația fiecăruia, cu preparate din meniul de la Ribs House.

Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc din 2021 a fost primul vin degustat. Deși originea soiului de struguri Sauvignon Blanc se găsește în vestul Franței, pe Valea Loarei și în Bordeaux, în România se cultivă în peste 40 de centre viticole.  Limpede, strălucitor, galben cu ușoare reflexe verzui, Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc ne-a surprins nasul prin notele fine de soc uscat și flori de măr. Un vin tânăr, 2021, sec, cu un corp mediu +, crocant, cu gust de fructe albe și citrice. Post-gust citric plăcut ce a mers foarte bine cu Camembert-ul de la Ile de France. Ați putea gândi că este normal, originea strugurilor este în Hexagon si brânza vine tot de acolo! Este adevărat dar, mie îmi place să spun că, la Domeniile Sâmburești  solul, clima, relieful, oamenii, tehnologia, într-un cuvânt terroir-ul face din Sauvignon Blanc 2021 un vin de care te îndrăgostești la prima degustare.

Trebuie spus că temperatura de servire pentru Camembert este deosebit de importantă, nu vă grăbiți să o consumați cum o scoateți din frigider! Noi, prin grija lui Daniel, a Roxanei și a Danielei, am avut parte de un Camembert moale, cremos, catifelat, cu o crustă ușor crocantă de mucegai alb ce a mers foarte bine cu prospețimea și aciditatea vinului, brânza nefiind maturată multe luni. Și pentru că am vorbit de temperatura Camembert-ului, să nu uităm de cea a vinului care este cel puțin la fel de importantă, 12°C sunt ceea ce îi trebuie acestui vin.

Despre asocierea cu mâncarea nu pot să spun mare lucru, m-am bucurat de el asociându-l doar cu brânză. Cred că ar merge foarte bine cu preparate din carne albă, paste, chiar și pește nu foarte gras.

De fapt, pastele milaneze pe care le-am comandat au fost asociate cu Domeniile Sâmburești Rose 2021 și pot spune că au mers perfect!

La mine întâlnirea cu Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc 2021 și Camembert Ile de France a fost dragoste la prima degustare dar seara nu s-a oprit aici, am degustat următoarele combinații vin – brânză:

  • Domeniile Samburesti Chardonnay + Havarti,
  • Domeniile Samburesti Rose + Cascaval Sofia,
  • Domeniile Samburesti Feteasca Neagra + Emmentaler Delaco,
  • Domeniile Samburesti Merlot + Grana Padano Delaco D’Exceptie.

Și ca seara să fie cu adevărat minunată, la tragerea la sorți de la final, cine credeți că a câștigat prima asociere, Domeniile Sâmburești Sauvignon Blanc 2021 și Camembert Il de France?

Photo credit: Daniel Botea și Gabi Rădoi (mulțumesc!)

1 iulie 2022
de Lenuta Neagoe
1 Comentariu

Workshop: „Sectorul viti-vinicol în regiunea Sud-Vest Oltenia. Oportunități și perspective de dezvoltare”

Oltenia sau Mica Românie viticolă, cum spune prof. dr. ing. Aurel Popa, a fost astăzi în centrul atenției mediului academic, dar și a celui socio-economic. Facultatea de Horticultură din cadrul Universității din Craiova a organizat workshop-ul cu tema „Sectorul viti-vinicol în regiunea Sud-Vest Oltenia. Oportunități și perspective de dezvoltare”. În sală am fost prezenți, după cum spunea prof. dr. ing. Aurel Popa, „cei care iubim vița de vie și ceea ce ne oferă ea”. Deschiderea manifestării a fost făcută de către conf. dr. ing. Daniela Cichi, coordonatorul acestei manifestări alături de conf. dr. ing. Constantin Băducă-Cîmpeanu.

Prof. dr. Cezar Ionuț Spânu, Rectorul Universității din Craiova, a vorbit despre istoria recentă a Stațiunii Didactice Banu Mărăcine, 2016 fiind anul unui nou început. După plantarea celor 10 ha de viță de vie a urmat utilarea cramei în 2021 (ceea ce înseamnă că producția de anul trecut a fost vinificată la Stațiune), achiziția instalației de îmbuteliere în 2022 și, nu în ultimul rând, a sistemului de irigare. Toate aceste investiții au fost făcute din fondurile proprii ale Universității. În plus. se intenționează plantarea a încă 10 ha de viță de vie la Banu Mărăcine. Dar, ceea ce ne-a încântat cel mai mult, este faptul că la sfârșitul acestei luni va începe îmbutelierea primului vin, vin ce va purta numele  „Gaudeamus 75”,  în cinstea Universității din Craiova, care anul acesta împlinește 75 de ani de la înființare.

2022 este an aniversar și pentru Facultatea de Horticultură din Craiova și, după cum spunea prof. dr. ing. Sina Cosmulescu, Decanul Facultății, în cei 60 de ani de existență, întreaga activitate a urmărit formarea de resursă umană înalt calificată (a fost lansată cu această ocazie și o invitație către tineri, și nu numai, să descopere o parte dintre tainele naturii cu ajutorul horticulturii, avand în vedere oferta educațională deosebit de generoasă a Facultății de Horticultură din Craiova).

Dar, să ne întoarcem la Oltenia noastră!

Tradiția viticulturii pe aceste meleaguri nu poate fi contestată de nimeni, de la prezența strugurelui pe medalia „Dacia Felix” și până la câștigarea primelor concursuri internaționale de profil în 1887, există dovezi clare ale existenței viței de vie și a vinului.

Prof. dr. ing. Aurel Popa a trecut în revistă o serie de calități ce au făcut din Oltenia o zonă viticolă de prestigiu. Diversitatea solurilor conduce automat la o diversitate strugurilor produsi.

În Oltenia se întâlnesc patru zone oenoclimatice importante pentru producerea vinurilor de calitate: A0, A2 și A3 – colinară și A3 – colinare-meridionale și, în nicio altă regiune din țară, vița de vie nu se cultivă atât de aproape de munte așa cum se întâmplă aici. Indicele aptitudinii oenoclimatice (indicele multicriterial Teodorescu) are valori de peste 4600 în areale precum Corcova, Drăgășani și Sâmburești, ceea ce indică în mod clar faptul că în acest areal se pot produce vinuri albe și roșii de calitate superioară.

Din păcate, deși Oltenia ar putea avea aproximativ 60.000 de ha cultivate cu viță de vie, în prezent sunt puțin peste 30.000 de ha, din care peste 50% sunt plantate cu hibrizi producători direcți și nu cu soiuri nobile. În plus, chiar dacă direcția de producție ar trebui să fie orientată către vinuri roșii de calitate, la acest moment lucrurile stau tocmai invers. Este trist faptul că soiurile nou create în acest areal, cum sunt Negru de Drăgășani sau Novac, sunt puțin cultivate și, din păcate, după cum spunea prof. dr. ing. Aurel Popa, nu se face material săditor în Oltenia (din câte știu, nu se face în niciun loc din România). Un alt neajuns este și faptul ca nu există  unități care să valorifice subprodusele din industria viti-vinicolă. Și, nu în ultimul rând ,să nu-i uităm pe viticultorii de pe nisipurile din Oltenia. care nu au beneficiat de niciun sprijin pentru redresarea plantațiilor cu Roșioară, în consecință, cine merge în zona Dăbuleni poate constata că peste 50% din vii sunt lăsate în paragină.

În prezent. specialiștii încearcă să dezvolte o viticultură durabilă, care să țină seama de condițiile actuale dar și de previziunile pentru viitor.

Prof. univ. dr. Liviu Coriolan Dejeu a adus în discuție modificările climatice din ultimii ani și am aflat astfel ca există o creștere de 0,6  ̊C/decadă, creștere care are ca efect o avansare a fenofazelor, fapt ce implică o maturare a strugurilor cu acumulare mare de zaharuri, în condițiile în care consumatorul își dorește vinuri cu un grad alcoolic scăzut, între 11 și 12 vol. alc.. O altă problemă a acestor temperaturi ridicate o reprezintă și scăderea drastică a acidității, ceea ce va genera vinuri dezechilibrate și cu probleme de învechire, după cum a menționat domnul Profesor Dejeu.

Pentru a contracara aceste efecte, în practică se aplică o serie de măsuri, dintre care au fost menționate:

  • irigarea deficitară;
  • plasele de umbrire în perioada de pârgă, plase ce favorizează acumulări mai lente de zaharuri;
  • tăieri tardive;
  • tăiere minimă, astfel încât să se obțină încărcătură mare de rod;
  • aplicarea de tăieri înalte și semiînalte;
  • cultivarea soiurilor cu maturitate târzie;
  • folosirea de panouri fotovoltaice mobile, panouri ce pot asigura umbrire de până la 50%; nu doar că produc energie electrică, dar și reduc consumul de apă cu până la 20% (se folosesc cu rezultate bune în Italia).

După cum a amintit prof. univ. dr. Liviu Coriolan Dejeu, este lăudabilă intenția unor viticultori de a promova o viticultură ecologică bazată pe folosirea îngrășămintelor organice în detrimentul celor de sinteză, care vor fi treptat abandonate. 

 La manifestare au fost prezenți și reprezentanți ai APIA, ONIV și ONVPV, care au venit cu informații legate de măsurile de sprijin pentru sectorul viti-vinicol pentru perioada 2021-2027, dar, după cum spunea doamna Andra Popescu, reprezentant al societății private,  la momentul actual, implementarea unor proiecte ridică mari probleme și, în plus, mediul academic, atunci când este implicat în elaborarea procedurilor de implementare  a proiectelor, ar trebui să țină seama de ceea ce se întâmplă în mediul privat. Și, să nu uităm, spunea d-na Popescu, că, la acest moment, România are două organisme de implementare a proiectelor: AFIR și APIA, la care documentația este diferită. Ca o concluzie, ceea ce trebuie să urmărească viticultorii care sunt interesați de accesarea fondurilor europene, este faptul că, citez:  „consultantul nu trebuie doar să câștige proiectul, ci el este cel care trebuie să încheie alături de tine și în etapa de monitorizare!”.

La finalul workshop-ului am avut parte de două expuneri legate de oenoturismul din Oltenia. Pentru început ne-am delectat cu povestiri despre evenimentele ce se desfășoară sau se desfășurau la cramele din Oltenia, prezentate de către Daniel Botea, președintele Asociației Bloggerilor din Oltenia. Daniel a avut și câteva sugestii privind asocierea unor mâncăruri tradiționale din Oltenia, așa cum ar fi mâncarea de praz,  cu vinuri din zonă, sau, mai mult, folosirea maghiranului în bucătăria oltenească, având în vedere faptul că în cântecele din zonă acest condiment este foarte prezent. „Foaie verde maghiran, m-a facut mama oltean!”😊

Conf. dr. ing. Constantin Baducă-Cîmpeanu a scos încă o dată în evidență potențialul oenoturistic al zonei noastre, din păcate încă neexploatat.

Ca o concluzie, Oltenia este o Mică Românie viticolă, rezultatele fabuloase în acest domeniu depinzând doar de olteni și de implicarea lor, știindu-se faptul că, atunci când vor, oltenii sunt de neoprit! Păzea!

27 iunie 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cu se cuVin #44

Se poate spune că evenimentul Brânzeturi cu se cuVin organizat de Asociația Blogerilor Olteni și dicționarculinar.ro a prins rădăcini. Joi, 24 iunie 2022, am participat la cea de-a 44-a ediție a evenimentului ce a avut loc la Trattoria Il Calcio cu vinuri de la Rădăcini Wines.

Vinurile din Republica Moldova sunt tot mai prezente pe piața de profil din România. De la Crina Scorțan, reprezentanta Cramei Rădăcini în România, am aflat că, după retehnologizarea din 2019, exporturile cramei se ridică la aproximativ 7,5 milioane de litri pe an, la acest moment vinurile fiind prezente în 20 de țări. Suprafața lucrată, de 3.000 Ha, se întinde pe trei regiuni: Codru, Valul lui Traian și Ștefan Vodă, ultimele două având o altitudine joasă se bucură de influența Mării Negre.

Și pentru că în această seară urmau să fie degustate și două spumante, nu am rezistat tentației și am vorbit despre ele pentru că se știe: „bulele e viața mea!”

Dar, să vă spun câteva cuvinte despre vinul spumant!

După cum știți, cel mai celebru vin spumant este șampania sau vinul de Champagne și se produce exclusiv în Franța, în regiunea cu același nume din trei soiuri de struguri: Chardonnay, Pinot Noir și Pinot Meunier, prin metoda Champenoise. În restul țărilor producătoare, deși se pot folosi aceiași struguri și aceiași metodă de producție, vinul spumant nu se va numi niciodată șampanie (și totuși, în California mai sunt câteva crame mici care au voie să folosească denumirea de șampanie de California datorită faptului că produceau acest vin încă de la 1860). Prin urmare aveți posibilitatea să degustați vinuri spumante obținute prin diverse metode și din diverse soiuri. Probabil vă va fi destul de greu să alegeți un favorit! 😊

În prezent sunt cinci metode de producere a vinului spumant, fiecare putând avea mai multe denumiri:

  • metoda tradițională / metoda Champenoise / metoda clasică / metoda Cap Classique…
  • metoda rezervorului / metoda Charmat / metoda Martinotti…
  • metoda de transfer
  • metoda ancestrală / metoda Pet-nat…
  • metoda continuă / metoda rusească

Toate aceste metode au ca punct de plecare vinul liniștit și ca punct final obținerea vinului spumant în care este prezent dioxidul de carbon rezultat în urma celei de-a doua fermentații.

Seara de joi a început cu un spumant brut, Métier Rosé, obținut din Pinot Grigio și Sauvignon Blanc prin metoda tradițională. Pentru mine a fost aperitivul perfect! Culoarea de somon pal și perlajul fin, aroma delicată de frăguță și prospețimea m-au făcut să mă gândesc că poate fi servit în orice moment al zilei. Alături de Métier Rosé am avut o brânză Camembert Ile de France cu o crustă de mucegai alb hotărâtă să susțină pasta cremoasă și fină (Daniel a avut grijă ca brânza să fie servită la temperatura perfectă).

De vinurile liniștite s-a ocupat Narcis dar, cum fiecare bea cu limba lui, o să vă împărtășesc impresiile mele. După vinul spumant am trecut la Rădăcini Merlot rosé sec din 2020 cu 13,5 vol. alc., temperatura de servire recomandată este între 8-10 ̊C și am constatat că acolo se dezvoltă bine arome de lychee și coacăze roșii. Irish Cheddar Delaco D’Exceptie a fost brânza care a însoțit rosé-ul. Onctuozitatea cheddar-ului a mers foarte bine cu aciditatea rosé-ului oferindu-ne echilibru gustativ.

Vinul alb al serii, Fiori, alb sec 2018, a fost unul specific Moldovei fiind obținut din soiul Viorica. Dar, cine este Viorica? Este un soi hibrid obținut în Moldova în 1969 avându-i ca părinți pe Seibel 13666 și Aleatico, ambii părinți fiind soiuri roșii. O caracteristică importantă a soiului Viorica este rezistența la îngheț până la -25 ̊C.

Notele discrete de tei și citrice ale Vioricăi au mers bine cu gustul ușor dulceag al Emmentaler-ului de la Delaco. Parcă aș fi preferat totuși o aciditate mai ridicată a vinului.

Din păcate nu am fost inspirată și m-am trezit că atunci când am servit masa în pahar nu mai aveam vin. Tortellini al Forno con Cotto di Parma, Mozarella e Funghi au mers foarte bine cu un pahar de Métier Rosé care s-a dovedit a fi în plus la masa noastră. Narcis nu a avut noroc însă, vinul roșu urma a fi degustat după pauză așa că s-a bucurat doar de Filetto di Manzo al pepe verde.

Regele soiurilor nobile, Cabernet Sauvignon, a fost al patrulea vin al serii. Un vin roșu, sec, 2017, din gama Vintage. Grana Padano Delaco D’Exceptie a fost partenera serii pentru Cabernet Sauvignon. O parteneră cu experiență, maturată minim 12 luni, care nu s-a lăsat copleșită de notele de fructe roșii și tușa fină de vanilie a Cabernet-ului, ci au ales să danseze împreună încântându-ne astfel papilele gustative.

Desetul a fost un spumant rosé dulce din gama Rădăcini obținut din Merlot și produs prin metoda Charmat având 12% vol. alc.. Un vin spumat ușor și delicat cu note de căpșunică, copleșit, după părerea mea, de „personalitatea” Gorgonzolei Delaco D’Exceptie. Mucegaiul albastru și textura cremoasă a brânzei au fost dominante în combinație, deci rosé-ul dulce merge mult mai bine singur, mai ales atunci când este servit la 6 ̊C.

Ca de fiecare dată, întâlnirea a fost foarte reușită, au participat bloggeri, profesori din mediul academic dar și membrii ai Business Club Craiova, cu toții pasionați de vin.

Ca și concluzie pot spune că rămâne cum am stabilit: „bulele e viața mea!”, Métier Rosé fiind preferatul serii pentru mine!

Photo credit: Daniel Botea și Marian Buzărnescu (mulțumesc!)

29 mai 2022
de Lenuta Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #43

O nouă ediție a clasicului eveniment organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și dicționarculinar.ro, găzduit de această dată la Trattoria Il Calcio, joi, 26 mai 2022.

… zi de mare revelație! Pe la prânz am realizat că termenul pentru predarea unor lucrări pe care le finalizasem în cursul dimineții, sub presiune, este de fapt peste 5 zile…Așa că relaxarea a început să pună stăpânire pe mine. 😊

Seara, la Brânzeturi cum se cuVin #43, aveam întâlnire cu vinurile Domeniului Bogdan și cu brânzeturile de la Delaco.

Vinurile le mai degustasem acum 3 ani și rămăsesem cu amintiri plăcute, deși la acel moment nu știam foarte multe despre viticultura bazată pe principiile biodinamicii. Acum însă, lucrurile stau altfel.

Bazele teoretice ale agriculturii biodinamice au fost puse de către Rudolf Steiner în cadrul Cursurilor de agricultura ținute în 1924 la Koberwitz în timp ce, de aplicarea lor în practică s-a ocupat agronomul E. Pfeiffer.

În agricultura biodinamică și implicit în viticultura biodinamică este important a se păstra echilibrul natural, a păstra viața solului și a stimula capacitățile de apărare ale plantei, în plus, în sămânță avem ștampila întregului Cosmos.

Altfe spus, Luna și planetele acționează pe de o parte asupra dezvoltării și creșterii plantelor, iar pe de altă parte asupra maturizării și capacității lor de reproducere. Fazele Lunii sunt cele care determină în cea mai mare măsură lucrările aplicate plantelor

În viticultura biodinamică este foarte importantă reconectarea cu natura, dezvoltarea de bio-diversitate în aceste zone, avand în vedere că mediul natural este foarte rar bolnav.

Pentru a vă face o idee despre ce înseamnă viticultura biodinamică să luăm spre exemplu plantarea. Aceasta se face manual, păstrând radacini de 10 cm. Rădăcinile trebuie să fie bine orientate în jos pentru a avea o verticalitate dinamică și un stimulent pentru a crește adânc. Plantarea se face pe lună în scadere și dacă este posibil în ziua rădăcinii folosindu-se și un amestec de bălegar de vacă și argilă în părți egale.

Un alt exemplu este stropirea cu un decoct de coada calului cu o săptămână înainte de Paște. Decoctul este aplicat direct pe sol în această perioadă astronomică specială, Paștele este prima duminică înainte de prima lună plină din primăvară, se generează astfel dezvoltarea unei microflore benefică în sol.

Domeniul Bogdan este prima podgorie care cultivată vița de vie și produce vinul după principiile biodinamicii. Gândiți-vă numai ce muncă extraordinară fac acești oameni pe cele 154 ha de viță de vie situate in Dobrogea, între Dunăre și Marea Neagra, în apropierea satului Peștera.

Podgoria a fost înființată în 2011, după numai doi ani proprietarul influențat de consultanți internaționali se orientează spre viticultura biodinamică. Prima producție valorificabilă s-a obținut în 2017, iar cu un an înainte, în 2016, podgoria a fost certificată bio conform normelor Austria Bio Garantie. Soiurile cultivate sunt: Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Riesling de Rin și Chardonnay. Dar, să ne relaxăm și să ne  întoarcem la ceea ce s-a întâmplat joi.  Am avut plăcerea să ne întâlnim, din partea Domeniului Bogdan,  cu Vlad Buruga și Dan Cherăscu, somelierul și respectiv directorul de vânzări, dar și cu șase dintre vinurile din portofoliul cramei.

Seara a debutat în rose, Cuvee Experience 2021, un cupaj de Feteasca neagra cu Pinoit Noir în care am regăsit note de citrice, mai exact de portocale roșii, de litchi și pe final câteva note florale. Rose-ul a mers bine cu bucățelele de brânza Ile de France Aperifrais de pe care eu am dat jos piperul (cu piperul nu suntem prieteni nici eu, nici rose-ul).

Al doilea vin a fost Riesling de Rin alături de Ile de France petit Camenbert. Riesling-ul de Rin este unul dintre cele mai importante soiuri de struguri de vin alb. Acest soi de struguri este în esență un povestitor, totdeauna ne va spune cum a fost solul, cum au fost îngrijite vițele și cât de mare a fost intervenția oenologului. Riesling-ul din gama Domeniul Bogdan Premium își spune povestea locului de unde provine. Și da, am întâlnit regina balului (după părerea mea) din această seară, Cuveé Experience alb. Un cupaj din Sauvignon Blanc și Riesling italian, o interpretare unică a oenologului, ce diferă de la an la an, după cum spunea Vlad Buruga. Cuveé Experience alb 2021 este un vin sec, 12,5% vol. alc., stralucitor, cu arome citrice și pe final florale, foarte plăcut atât singur cât și asociat cu Ile de France petit Brie.

Dar, să nu uităm cea mai bună asociere a serii: Chardonnay din gama Domeniul Bogdan Premium cu Castello Havarti, dragoste la prima degustare! 😊 Vă recomand să încercați și apoi mai vorbim!
                La Domeniul Bogdan fermentarea și maturarea se face doar în vase de beton și lemn pentru a beneficia de inerția termică (în cazul betonului) dar și de microoxigenare. Fermentația alcoolică cât și cea malolactică sunt făcute cu levuri/bacterii lactice din flora spontană, ceea ce face ca vinurile să surprindă mult mai bine locul, timpul și oamenii.
                Primul vin roșu al serii a fost Cabernet Sauvignon, da, am început (sau altfel spus, am continuat) în forță. Un monosepaj care ne-a ajutat să înțelegem mai bine caracterul dobrogean al acestui soi. Emmentaler-ul de la Delaco a fost bun prieten în această seară cu Domeniul Bogdan Premium Cabernet Sauvignon.
Pătrar, Fetească neagră, nu, nu a fost al patrulea vin ci al șaselea, ca o încheiere a unei seri minunate. Deși nu sunt fan Fetească neagră, trebuie să recunosc că acesta mi-a plăcut. Am fost plăcut surprinsă să constat că oenologul nu a lăsat lemnul să domine strugurele. Acest vin a fost pentru mine cel care se potivește cel mai bine sloganului cramei: „Ascultă natura”.
Sunt multe de povestit despre vinurile produse pe principii biodinamice dar pentru că în ultima perioadă am tot avut discuții legate de folosirea sulfului în vinificație, trebuie să spun că aceste vinuri sunt produse fără adăugare de sulf, în vin existând doar cel care rezultă din procesul de fermentare.
În încheiere, să nu uităm că vinurile Domeniului Bogdan au fost recompensate cu o serie de premii la competițiile internaționale de profil.
În anul 2020, la Decanter, Cuvee Experience Roșu 2018 a obținut medalia bronz; în 2018, la cel mai important concurs international de vinuri biologice din lume, Millesime BIO, rose-ul Cabernet Sauvignon 2017, a câștigat medalia de aur, iar Muscat Otonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017 au obținut medalii de argint; la Chardonnay du Monde 2018, Franța a acordat medalia de argint vinului Domeniul Bogdan Chardonnay 2017.
A fost o seară minunată, cu participare pestriță, bloggeri, profesori de profil din mediul academic, pasionați de vin și mâncare bună. Insalata di salmone a mers perfect cu rose-ul serii.

Photo credit: Daniel Botea (mulțumesc!)

2 aprilie 2022
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Primăvara anului 2022 – capitolul 2 (roșiile recoltei 2020 și un roșu din recolta 2021)

Deci, „s-au copt” și roșiile anului 2020!  Adică pot fi abordate senzorial fără teama că vă veți uita urât la comeseni și, în funcție de așteptările fiecăruia, există reale șanse să vă și bucurați de întâmplare.

Vinul lu’ Precup 2020

Cabernet Sauvignon de Banu Mărăcine, vin roșu sec, 13,5% vol. alc., 0,25 g/l rest de zahar, 5,92 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 184 de sticle produse.

Dacă vă sperie/nu vă plac taninii puternici, nu încercați Vinul lu’ Precup înainte de 3-4 ani de la îmbuteliere! În condiții normale un Cabernet Sauvignon corect va fi perceput ca fiind destul de agresiv/crud (în sens de „necopt”) în primii ani de viață…Dacă totuși doriți să vă „scuturați” gingiile și/sau să curățați grăsimile de pe cerul gurii, Precup devine o alegere inspirată.

Pandemic Red 2020

Nu la fel stau lucrurile cu Pandemic Red, un multisepaj croit din Merlot, Shiraz, Fetească neagră și Dornfelder, vin al cărui orizont de consum este deja deschis…Vin roșu sec, 14,5% vol. alc., 0,28 g/l rest de zahar, 5,53 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 200 de sticle produse.

Cărnos, la nevoie poate să țină și de foame. Muncit pe vremea statului în casă, sper să transmită mesajul „pentru că ne pasă!”. Nouă ne place! Și, din fericire, nu doar nouă!

O.R.E. Our Red Elixir 2021

Și acum surpriza, primul vin roșu din recolta 2021, O.R.E. (Our Red Elixir), demidulce, din struguri supramaturați de pe dealurile Drăgășanilor, 31,65 g/l rest de zahar, 6,24 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 200 de sticle produse.

Unul dintre vinurile care ne-au solicitat destul de serios din punct de vedere fizic, atât în zona musculară, cât și în zona țesutului hepatic.

Cu „numai” 16,96% volume alcool, e ca un balerin cu precizie de boxer, este vinul „care nu ne-ar fi iertat dacă nu l-am fi lăsat așa”. Și da, este un vin stricto sensu!

Și cum o fotografie spune mai mult decât 1000 de cuvinte, iată o sinteză a vinurilor din recoltele 2020 și 2021:

5 februarie 2022
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Primăvara anului 2022 – capitolul 1 (rose-ul și albele din 2021)

Da, Dumnezeu ne-a ținut sănătoși și am reușit sa facem vin și în 2021, slavă Lui! Știu că suntem încă datori cu vinurile roșii din recolta 2020, dar cum nu s-au copt, rămâne să ne lăudăm, pentru moment, doar cu rose-ul și vinurile albe din recolta 2021.

Pentru vița de vie din zona Olteniei, 2021 a fost un an ciudat din punct de vedere climatic. Nu o să intru prea mult în amănunte, ideea este că vorbim despre un an „nestandard”, timp pe care am încercat să îl îmbuteliem spre aducere aminte. Avem deci:

Capriciu 2021 …de Dăbuleni

Roșioară din Dăbuleni, vin rose sec, 11,1% vol. alc., 0,41 g/l rest de zahar, 6,23 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 84 de sticle produse

Nu păcătuiește cu prea multe arome fructate, dar cine știe mirosul nisipului ud din Dăbuleni și îi duce dorul, o să-l regăsească. Am putea spune că tenta minerală este prevalentă, dar cum suntem subiectivi, contează doar ceea ce vă „spune” vinul.

Tămâioasa lu’ Mărinache 2021

Tămâioasă românească din Golul Drincei, vin alb sec, 13,5% vol. alc., 0,24 g/l rest de zahar, 6,20 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 192 de sticle produse

Lucrată „old school”, cu macerare fermentativă, poate cam prea rustică și/sau austeră pentru delicați, încearcă să surprindă triada soi, loc, timp, așa cum se vede pe fereastra lumii mele.

!? 2021 („Crâmpoșie aromată”)

Crâmpoșie + Muscat Ottonel din Drăgășani, vin alb sec, 14,3 % vol. alc., 0,17 g/l rest de zahar, 4,94 g/l aciditate totală (exprimată în acid tartric), 160 de sticle produse

Abordată modern în această secundă interpretare, cu macerare prefermentativă și deburbare, se vrea a fi un omagiu adus Dragășaniului și potențialului său viti-vinicol.

Atât s-a putut! Pentru moment…

30 mai 2021
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Iustin Urucu – Demeter, vinuri de autor

Dacă tot ne-a scos joi vinul în lume, am zis să mergem pe mâna lui și sâmbătă, de data aceasta locul faptei fiind restaurantul Epoca.
Aici, Iustin Urucu, oenolog al Cramei Vinarte (cei cu Soarele de la Sâmburești și Prințul Mircea, din păcate Prințul Matei nu mai este în portofoliul lor) și-a lansat în Craiova vinurile gamei Demeter, un proiect personal. Sommelier a fost Laurențiu Achim, o interfața plină de culoare între tehnic și consumator. Trebuie să recunosc faptul că am ascultat atent ceea ce spunea Iustin, povestile vănătorești nefiind un subiect prea fascinant pentru noi. Noi?! Uitasem să vă spun, am fost cu Lenu și Daniel Botea! Acum știți!
Iustin Urucu este alumni al Facultății de Horticultură din Craiova, are și lucrează bine 9 hectare de viță de vie pe dealurile de la Almăj, populate preponderent cu soiuri românesti: Fetească regală, Fetească albă, Tămâioasă românească, Fetească neagră, Negru de Drăgășani, la care se adaugă soiuri internaționale consacrate, dintre care amintim Sauvignon blanc, Merlot și Cabernet Sauvignon (informație pentru cei dornici să-și manufactureze propriile vinuri, Iustin comercializează și struguri de foarte bună calitate!!!).
A lansat până acum trei game de vinuri de pe acastă plantație: Demeter – vârful de gamă, Corvus – penru pretențioșii care caută un RPC bun, și Galla, vinul corect al zilelor de vară.

Seara a fost dedicată celor trei vinuri ale gamei Demeter, toate trei cupaje, un alb și două roșii, vinuri în care soiuri autohtone s-au completat și potențat cu aportul alogenilor.
Ma simt dator să detaliez un pic vinurile gamei Demeter:
– i.u.s.o. fr/fa/sb – cupaj alb din Fetească regală, Fetească albă și Sauvignon blanc
– i.u.s.o. ndd/cs – cupaj roșu din Negru de Drăgășani și Cabernet Sauvignon
– i.u.s.o. fn/m – cupaj roșu din Fetească neagră și Merlot
I.U.S.O. este o prescurtare pentru Iustin Urucu Super Oltenești, cel mai probabil un manifest al autorului vinurilor, dar și o asumare.
Despre asumare „vorbeste” în imagini si partea de jos a etichetei, acolo unde o rădăcină puternică ține în brațe o pepită, o concentrare de suflet cu rădacini intr-un anume loc.
Vinurile sunt excelente din punct de vedere tehnic, rotunde, lăsând la vedere atât meșteșugul, cât și sufletul autorului.
Pairing-ul a fost propus de către Laurențiu Achim, treabă la care recunosc că este maestru:
– i.u.s.o. fr/fa/sb + platou de brânzeturi (strugure, caise și prune confiate)
– i.u.s.o. ndd/cs + vita pe piatră (am renunțat la garnitura de cartofi în favoarea frunzelor de salată verde)
– i.u.s.o. fn/m + mousse de ciocolată
Ca sa nu mă dezmint de apelativul de „grumpy” și pentru a respecta adevărul istoric, menționez faptul că brânzeturile au fost prea reci, mult prea reci pentru a putea să se exprime. Noroc că vinul a fost ceea ce trebuie!
Vita a fost însă spectaculoasă, spălând păcatul platoului de brânzeturi, servirea bună, ceva mai bună ca mousse-ul de ciocolată, dar știm deja că în viață nu le poți avea pe toate!
Cum ne știam cu Iustin de la școală, ne-am împartâșit și din Corvus roșu, despre care o să tac, dar sa știți că merită încercat!

Nu am facut poze, dar am avut noroc cu Daniel, deci:
Photo credit și rezervare la eveniment: Daniel Botea (Multumim!)

29 mai 2021
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Brânzeturi cum se cuVin #36

Faptul ca îmi place vinul nu este un secret, mă împărtășesc cu vin în fiecare seară și vinul îmi oferă de multă vreme timp de calitate cu soția. Vinul face cu dezinvoltură ca EU sa devină NOI, dar asta este o treabă despre care nu vom discuta astăzi.

Astăzi este despre unul dintre acele momente în care vinul te scoate din casă spre a te bucura de el împreună cu alții, prieteni apropiați, cunoscuți și/sau viitori cunoscuți, este despre încântarea de a fi din nou printre oameni, este despre bucuria unei seri care se încheie la ce oră vrei tu, dincolo de alte reguli.

La invitația prietenului Daniel Botea ne-am reîntâlnit cu bloggerii olteni la deja tradiționalul Branzeturi cum se cuvin, o experiență aflată la a 36 ediție, experiență în care vinul și brânzeturile încearcă să se pună reciproc în valoare, căci sistemul este mai mult decât o sumă a părților sale.

Evenimentul a fost organizat de către Asociația Bloggerilor Olteni și de DictionarCulinar.ro., s-a desfășurat la Ribs House (locul în care coastele nu au dezamăgit vreodată), vinurile Cramei Gîrboiu fâcând mariaj reușit cu brânzeturile Delaco pe parcursul întregii seri.

La start s-au aliniat 6 perechi vin-branză, după cum urmează:

  • Cuartz White (spumant Fetească albă) + Camembert Île-de-France;
  • Bacanta Barrique Șarbă + Cheddar DeSenviș Delaco;
  • Petite Helena (cupaj: Chardonnay barrique, Chardonnay,Șarbă) + Maasdam Delaco D’Exceptie;
  • Bacanta Special Edition Tămâioasă Românească + Emmentaler Delaco;
  • Constantin (cupaj: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră) + Grana Padano Delaco D’Exceptie;
  • Cuartz Rosé (spumant rosé din Pinot noir) + Brie-au-Bleu Île-de-France.

Vinurile au fost prezentate cu șarm de către Eugan Taraș, ASM al Cramei Gîrboiu în timpul zilei și sommelier al acesteia începănd cu lăsarea serii, Daniel Botea fiind cel care a devoalat  motivele care au stat la baza celor 6 pairing-uri și a ”povestit” brânzeturile (Daniel are cursuri de degustător de brânzeturi și un master în expertizare viti-vinicolă).

Am stat la aceeași masă cu unul dintre profesorii mei, Felicia Tuțulescu, cea care ne-a adus în familie dragostea pentru microbiologie, dar și cu profesorul profesorului meu, Aurel Popa, unul dintre puținii dinozauri în viață din vechea școala oenologică românească, astfel că seara a fost una excepțională și din perspectiva dialogului. Nu am amintit gradele didactice ale profesorilor de mai sus și nici apeleativele ”doamna” și ”domnul” pentru că vibrația lor umană există și în absența acestora.

Și vorba proverbului: când e sa ai noroc, ai până la capăt, așa că la final am căstigat și perechea vin-brânză cu nr.3, Petite Helena + Maasdam Delaco D’Exceptie, pretext al unor noi întâlniri și dezbateri.

PS: Au fost amintiți cu evlavie I.C Teodorescu și Ștefan Teodorescu, vie fie-le amintirea și învățăturile!

Photo credit: Daniel Botea și Adrian Sora (Multumesc!)

22 februarie 2021
de Narcis Neagoe
5 Comentarii

Primăvara anului 2021

…aduce 2 vinuri albe din soiuri aromate și un vin rosé de „numai” 15,5% volume alcool, toate din recolta anului 2020, la care se adaugă 3 vinuri roșii din 2019.

Primul vin nu este doar o Crâmpoșie…Poate că timpul o să ii ofere recunoașterea pe care o merită! Deci, forma lichidă a unui Dragășani emancipat…
!?, sec, 12,8% vol.alc.
Al doilea vin alb este o Tămâioasă românească din Golul Drincei…
Tămâioasa lu’ Mărinache, sec, 13% vol.alc.
Si, cu voia dumneavoastră ultimul pe lista anului 2020, un rose multisepaj, trei soiuri vinificate impreună întru slava Tatălui: Merlot, Fetească neagră si Shiraz…
CAPRICIU, sec, 15,5% vol.alc.

Pentru a da culoare primăverii 2021, completăm paleta cu 3 vinuri roșii din recolta anului 2019, un cupaj și două monosepaje, spre bucuria papilelor și o eventuală introspecție.

Fetească neagră + Merlot = LOVE
ILUZIE, sec, 14,5% vol.alc.
Merlot, doar Merlot de Golul Drincei…Și, firește, subiectivitate…A mea!
INTERPRETARE, sec, 14,9% vol.alc.
Și regele Cabernet Sauvignon, pentru cei care exersează răbdarea și găsesc timp să aștepte…
Vinul lu‘ Precup, sec, 14,5% vol.alc.

14 noiembrie 2020
de Narcis Neagoe
0 Comentarii

Vestitor și memorie

Si pentru că Dumnezeu a iubit strugurele, a pus in el, spre aducere aminte, timpul unui an, cu bunele și mai puțin bunele lui vremuri. Și i-a dat strugurelui un loc, în care s-a născut ca să vorbească despre minunile Lui, și mai mult decât atât, l-a lăsat să umble ca pe un vestitor.

După voia lui Dumnezeu există viticultorii, cei care cu dragoste se ocupa de viața vie a strugurelui, și cei care vinifică, oenologii, cei care, cu cel puțin la fel de multă dragoste, sunt preocupați de veșnicia vieții de apoi a strugurelui, vinul. Într-o sticla de vin, timpul e prins întru „eternitate”, după puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o oenologului să lege și să dezlege timpul strugurelui aici pe pământ.

Și oenologia are dogmele și ecumenismul ei, există tradiții care ucid revelații și erezii care dau viață viselor. Dumnezeu nu poate fi prins în cuvinte, așa cum nu exista vinul perfect, vinul care să fie „cel mai bun vin” pentru oricine se împărtășește din/cu el. Probabil că și lui Dumnezeu îi place diversitatea, altfel cum de ar fi putut exista în noi?

Timpul e prins în tot felul de forme: înregistrări, tipărituri, cu respectivele tușe de subiectivitate inerente autorilor lor, vinul fiind, într-o instanță simplificatoare, o astfel/altfel de înregistrare.